Povestea unui Dwarf

A fost o data ca niciodata ... intr-o sambata :P un Dwarf care nu mai mersese de cam 3 saptamani cu bicicleta. Se trezeste cu greu pe la ora 10 si ceva si arunca o privire pe fereastra si isi spune in gand:

"Ah ce vreme urata , innorat ... vant , mai ca nu a inceput sa ploua!" , isi intoarce capul si se uita la sotia care dormea linistita in pat. " Hai sa mai dorm inca 30 min".

Intre timp se trezeste sotia si da drumu la televizor , din intamplare ... direct pe postul realitatea tv, si se aude : " In aceasta dimineatza .... piste biciclisti .... ciclisti se strand in piatza ... " . In acel moment Dwarful nostru a tresarit cu chii cat cepele direct la televizor unde aratau o grupare destul de mare de ciclisti.

" Eu nu am mai fost de 3 saptamani cu bicicleta , si acum ia uite ce or sa se distreze indivizii acestia prin Bucuresti si in afara de asta am avut marele ghinion sa vad cu o saptamana in urma cand Dwarfii au plecat in plimbare cu familiile. Si am mai vazut si pozele pe net pe unde au fost !!! Gata ... ploaie ... vant ... tunete ... fulgere ... don't care ! Eu azi ies cu Bicicleta. "

Zis si facut , trezit din pat , mancat micul dejun ... la pranz ... schimbat in echipamentul de ciclism ... unflat rotile la bicicleta si tuleo!

Dwarful nostru a mers direct pana pe Ruda in padure, dupa aceea s-a intors la izvor , a stat 5 min sa isi traga rasuflarea ... nu de alta dar 3 sapt fata biclceta se simte ... dupa care s-a intors acasa ... O mica plimbarica de 22 km in 50 min de mers pe bicicleta.

Dupa amiaza era stabilit sa plece la Bucuresti ... zis si facut , pe la 4:30 , urcat in masina , mers la bucuresti , intalnit cu cativa prieteni si la 8:15 era in sala IMAX de la AFI Cotroceni sa vedem James Bond : Skyfall ( Superb filmul, sa il vedeti ).

In timpul filmului incepe sa ii sune telefonul ( care era pe silentios in buzunar ) , si suna si suna si suna " Oricine ar fi chiar ca este insistent ", cateva minute mai tarziu ajunge si un mesaj : "Salut! Te sunasem sa-ti spun ca e planificata iesire mare maine. Plecare pe la ora 10 din Moreni spre Provita. Vin si 4 Bucurestieni" , Secunda doi i s-a suit sangele la cap ... " nuuuuuuuuuuuuu !!!! vreau si euuuuuu !!!!!". Toata seara s-a gandit numai la faptul ca Dwarful nostru nu urma sa ajunga in Moreni decat in julul orei 12 - 13 si pierdea drumetia.

Dimieatza primeste un alt mesaj " La Moreni ploua !" acum ar fi un pic rautacios sa spun ca Dwarful ar fi fericit ca exista posibilitatea unei amanari, dar totusi ... toate lucrurile spre bine .... drumetia s-a amanat si pe la ora 14 au plecat patru Dwarfi fericiti spre provita.

O drumetie cu adevarat frumoasa pana la Provita si inapoi intr-un setting de toamna . Toti Dwarfii s-au bucurat de ocazia de a mai catara inca o data provita pe acest an sii ... o coborare de minune cu viteze pana la 68.2 km/h.

Dwarful spera ca in acest an sa mai aiba ocazia sa mai mearga in cateva drumetii si sa prinda tot o vreme frumoasa ca cea de duminica.

Bike route 1891759 - powered by Bikemap 

In concluzie Dwarful nostru a avut parte de un sfarsit de saptamana superb cu doua drumetii. Un Dwarf implinit!!!

Răzvan, dwarf-ul morenar

Salutare. Sunt Răzvan şi am să vă povestesc cum am ajuns eu "dwarf morenar". 

Din punctul meu de vedere totul a început acum trei ani şi jumătate când ajunsesem să cântăresc 145 de kile. Trebuia să fac ceva schimbări. Schimbări majore. După două luni de dietă (a se citi "înfometare") deja nu mai pierdeam din greutate în acelaşi ritm. Aşa că am ajuns la concluzia că trebuie făcută şi mişcare. Mi-am scos de la naftalină mountain-bike-ul bulgăresc de 20 de kile şi vechi de 12 ani (dar aproape la fel de nou ca în prima lui zi) şi... da-i şi luptă. Tot atunci am reînceput să joc tenis şi uite aşa am legat prietenia cu Gabi. Gabi Ciontoş. Asta se întâmpla în 2009. În 2010 la insistenţele lui Gabi am fost la Predeal să vedem startul unui concurs de mtb. Uau! Vrem şi noi! Trebuia să ne luăm însă nişte biciclete mai bune. Ni le-am luat şi în 2011 ne înscriam la primul nostru concurs. Prima Evadare. Cunoscută apoi şi sub numele Prima/Marea Noroială. Eu am abandonat la jumătatea cursei. Gabi s-a încăpăţînat şi a terminat-o după vreo 8 ore de mers mai mult pe jos. Apoi, tot în 2011 am mai participat la trei concursuri. Emmedue, Maratonul Vinului şi Săruleşti. 

Anul acesta am continuat să mergem la concursuri. Tot anul acesta ni s-a alăturat Sorin. Apoi am ieşit şi cu Gabi State şi Dragoş Manole. Apoi cu Alex Florea. Aşa că Sorin a zis că dacă grupul se tot măreşte ar fi bine să ne zicem şi noi într-un fel. La mişto i-am răspuns că dacă eram 7 (nu ne număraţi eram/suntem doar 6 deocamdată) puteam să ne numim "Cei 7 Magnifici" sau la o adică, de ce nu, cei "7 Pitici". Ne-a plăcut termenul de dwarf el având legătură şi cu piticii (în ale ciclismului) care suntem dar şi cu fiinţele mitologice din folclorul scandinav, scandinavi cunoscuţi pentru spiritul lor de aventură. Apoi, cum morenar am fost toată viaţa, ce altă titulatură decât "dwarf-ul morenar" puteam să capăt? Q.e.d.